ZECE

Când eram puști îmi doream foarte mult să mă fac Dumnezeu. Optiunea mi-o schimbam ori de câte ori găseam ceva care, la vârsta, aia mi se părea mai tentant. Astfel am vrut să mă fac, în ordine: tramvaist, pilot, mâncator de coliva, musafir.

Chestia asta cu musafirul mi-a plăcut cel mai mult. Era maxim. Unde s-a pomenit ca un musafie să fie vreodată certat ca a spart vreo vitrină cu o nefericita minge de fotbal ?

Musafirul mi se părea atotputernic și de asta nu putem acepta ca in afara de mine mai vor si altii sa se faca musafiri. Gazda, „meseria de gazdă”, nu-mi placea deloc. Nu pot sa zic ca o uram dar nu-mi plăcea. Ca musafir e altceva…ești admirat,…ești tratat…ești băgat în seama…

Puteai să uzi și canapeaua fără ca nimeni să se supere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *